luni, 4 noiembrie 2013

Marile Secrete si mosteniri ale Dacilor VIII

CULEGERE DE CITATE DESPRE POPORUL DAC

Valorile Romanesti stravechi (si actuale) vazute de importanti oameni ai lumii
Mihai Eminescu

Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împaratese de marmura a lumii – Roma. Era un popor nobil acela a carui cadere te împle de lacrimi, iar nu de disperare, iar a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noblete, de amor de patrie si libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost si nu va fi rusine niciodata.
Paul Tamas
Ei vor fi stapânii lumii, dar noi, vom ramâne stapânii timpului. 

R. Schiller, Reader`s Digest, 7, 1975
Pe tablitele de la Tartaria, scrisul apare în teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult înainte de Sumer. 
Boris Pertos
Da! Acele cuvinte vii ale Tartariei, n-au rasunat înca.
N.Densusianu, Dacia Preistorica, pagina 677










Dupa cum vedem exista o mare asemanare între limba getilor si limba latina.
Ovidiu, Ex Ponto, 1,iv,13,v. 16-22










Si nici nu trebuie daca vei afla defecte în poeziile ce le fac si cari sunt aproape opera unui poet get. 
Alecu Russo










Ar fi mai usor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate lesne si degraba pe români de la vechile lor datini. 
Alecu Russo
Moldova s-a schimbat în 16 ani din talpa pâna în vârf: limba, haine, obiceiuri, pâna si numele, nu mai suntem moldoveni, ce romani. 
Bonfini










Limba lor [românilor] n-a putut fi extirpata desi sunt asezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari si asa se lupta sa nu o paraseasca în ruptul capului, încât parca nu s-ar fi luptat atâta pentru viata cât pentru o limba.
D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei stari a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902













Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice ca este mai putin în firea celei dintâi firi romane, ca ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi si daca nu m-as teme sa dau o înfatisare paradoxala acestei observatii juste as zice ca ea e cea mai noua dintre toate, sau cel putin a aceea în ale carei parti se gasesc mai putine urme din graiul popoarelor din care s-au nascut. Limba latineasca în adevar se trage din acest grai, iar celelalte limbi mai ales moldoveneasca sunt însusi acest grai.
M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor








Locul acesta unde este acum Moldova si Tara Munteneasca este drept Dacia, cum si tot Ardealul si Maramuresul si cu Tara Oltului. Aste nume mai vechi decât acesta, Dacia nu se afla, în toti câti sunt istorici. 
M.Costin:1632-1691, De neamul Moldovenilor
Si supt acel nume [Dacia] au trait aceste tari, pâna la al doilea descalecat cu Dragos Voda. Si acum multi ne zic noua, tarii noastre si Tarii Muntenesti, streinii, Datzia, însa norodul, neamul locuitorilor nu si-au schimbat numele sau, ca tot romanus, apoi cu vremea si îndelungate veacuri romani, apoi români pâna astazi. 
Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812






De aceia, macar ca ne-am deprins a zice ca limba româna e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte, TOTUSI DACA VOM AVEA A GRAI OBLU, LIMBA ROMÂNEASCA E MUMA LIMBII CEI LATINESTI.

M. Kogalniceanu






Afundati în cartile latine, colbul gimnaziilor le-a ascuns lumea. 

B.P. Hasdeu









Sunt Dac, nu sunt Roman / Pe Romani îi dispretuiesc.
Oltea Predoiu, eleva în clasa a IV-a, ian.1980
Oare trebuie neaparat sa ne laudam cu toti care ne-au cucerit?

M. Kogalniceanu










Nevinovata nenorocire de a fi produs o scoala [Ardeleana] destul de numeroasa de romani noi, care far a-si sprijini zisele cu faptele, socot ca-si trag respectul lumii asupra-si când striga ca se trag din romani, ca sunt romani si prin urmare cel întâiu popor din lume. 
D. Cantemir, capitolul despre Religia moldovenilor










Altminteri, norodul si la noi în Moldova ca si în alte tari pe care stiinta nu le-a luminat înca, e foarte plecat spre eres si înca nu s-a curatat desavârsit de necuratia cea veche, încât se mai închina si acuma în poezii si cântece la nunti, îngropaciuni si alte întâmplari stiute, la câtiva zei necunoscuti si care se vede ca se trag din idolii cei vechi ai dacilor.
Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII










Acesti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi, urmasi ai marii si stravechii semintii de popoare a tracilor, dacilor si getilor, care si acum, îsi au limba lor proprie si cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania si Ungaria în numar de milioane. 
C.Cantacuzino










Dacii prea veche a lor limba deosebita avand, cum o lasara, cum o lepadara asa de tot si luara a Romanilor, aceasta nici nu se poate socotii nici a crede. 
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae









Nu ne putem mira îndeajuns care e pricina ca voi ungurii ne-ati apasat pe noi într-atâta si ne-ati aruncat dupa cap si jugul iobagiei, când noi suntem si am fost întotdeauna mai multi decât ungurii si ce e mai mult, suntem si mai demult decât voi în aceasta tara, caci suntem ramasitele înca a vechilor DACI. 
M. Kogalniceanu










Vom combate dar din toate puterile noastre directia falsa ce o parte din scriitorii de astazi se încearca a da limbii si literaturii. 
Metianus Capella
[La soldatii români] Dogma nemuririi sufletului îi facea curajosi fara margini, dispretuitori fata de orice pericol, poftitori de moarte (apetitus morti) luptatori cu hotarâre si cu o întreprindere de speriat. 
Nicolae Iorga










Descoperirea sinelui adânc al parintilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.
Michelet, 1859










Nu invidiati vechile popoare ci priviti pe al vostru. Cu cât veti sapa mai adânc, cu atât veti vedea tâsnind viata.
Tudor Arghezi, 7.4.1966







Din emotie în emotie, am simtit de câteva ori o lacrima cazându-mi pe câte o fila. O sa ma duc de m-ar lasa puterile, la Orastie sa plâng la zidurile ei. Un nou univers mi s-a deschis fulgerator. Mi-as permite sa spui ca sunt un om fericit, între constelatii si balsamuri. 
Alecu Russo










Opreste dacule, nu sti tu ca adierea aceasta de viata care sufla de la munte a uscat lacrimile copilariei mele, a dezmierdat visurile mele de tânar si ma gaseste iar dupa lunga despartire, tânar, îmbatrânit, cu fruntea brazdata, cu inima sfarâmata, dezamagit!
Cezar Bolliac










Da, am zis-o si o voi repeta pâna voi putea fi auzit, ca misiunea noastra este sa dam stiintelor arheologice pe omul Carpatilor preistoric, anteistoric. 
Nicolae Iorga, Originea, firea si destinul neamului românesc în Enciclopedia României










Este vorba de un popor care prin stramosii sai îsi are radacini de patru ori milenare, aceasta este mândria si aceata este puterea noastra.
Alfonso X El Sabio










Zamolxe era minunat de întelept în filosofie.
Ammianus Marcelinus, Rerum gestarum, 16,10,17










(Cu ocazia intrarii triumfale în Roma a lui Constantin cel Mare) s-au strâns în jurul draconilor, legati cu vârfurile aurite si ferecate în pietre stralucitoare ale sulitelor, umflati de un vânt mare si astfel suierând ca si stârniti de mânie, lasând sa fluture în vânt cozile ample.
Bocignoli, 29.6.1524, la Ragusa
Românii despre care am mai spus ca sunt Daci,acestia sunt fii Dacilor.
Clemens din Alexandria, Covoarele, 1,15










Este limpede ca barbarii cinstesc cu deosebire pe legislatorii si dascalii lor, numindu-i zei…asa cum sunt toti barbarii, odrisii, getii. 
Curtius Rufus, Historia Alexandri,X,1,43










Zopyrion, comandantul Thraciei, în timp ce facuse o expeditie împotriva getilor, adunându-se pe neasteptate furtuni si vijelii, a fost coplesit împreuna cu întreaga armata.
Demostene, Discursuri










Cantitatea de grâu adusa din Pont e mai mare decât tot ceea ce ne devine din celelalte porturi comerciale, deoarece, acest tinut produce cea mai mare cantitate de grâu.
Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica, XXI, 11-12
Atunci…de ce ai lasat acasa atâtea deprinderi, un trai cât se poate de ademenitor si o domnie plina de straluciri…De ce te-ai silit împotriva firii, sa-ti aduci ostenii pe niste meleaguri în care orice oaste straina nu poate afla scapare sub cerul liber? 
Galenus







Dacii au pielea rece si umeda si din aceasta pricina moale, alba si fara par. 
Gellius








Când zicem azi ca cineva vorbeste limba barbara, aceea nu este altceva decât limba rustica. 
Horatiu
Getul zdrentaros sau scitul pribeag târându-si avutul de ici-colo, n-au de ce sa-l pizmuiasca pe stapânul celei mai întinse mosii…Caci nicaieri ca printre acesti pribegi nu întâlnesti mame mastere care-si iubesc cu duiosie de adevarata mama copiii vitregi. Aici nu întâlnesti sotie îngâmfata de zestrea ei si mândra de adulterele ei sau de sotul ei din care a facut un sclav! Zestrea cea mai frumoasa e socotita aici cinstea tatalui, virtutea mamei si credinta sotiei! 
Iordanes, Getica, XI, 69-70











Deceneu i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei, caci el era în aceasta un maestru priceput. El i-a învatat morala (…), i-a instruit în stiintele fizicii (…), i-a învatat logica, facându-i cu mintea superiori celorlalte popoare (…), demonstrându-le teoria celor 12 semne ale zodiacului, le-a aratat orbita lunii, si cum globul de foc al Soarelui întrece masura globului pamântesc si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la rasarit si pâna la apus, spre a se apropia sau îndeparta de polul ceresc.
Posibil citat din Getica lui Traian) (Iulian, Cezarii,Traian,22
Neamul getilor, care au fost mai razboinici decât oricare dintre oamenii care au trait cândva si aceasta nu numai datorita tariei trupului lor, dar si pentru ca astfel îi convinsese slavitul lor Zamolxes. Crezând ca nu mor, doar ca îsi schimba locuinta, ei sunt mai porniti pe lupte, decât ar fi înclinati sa întrepinda o calatorie. 
Lucanus, Pharsalia, II, 295-297










(Cato:) Feriti-ne, zei ceresti, ca, printr-un dezastru care i-ar pune în miscare pe daci si pe geti, Roma sa cada, iar eu sa mai ramân teafar… 
Martial, Epigr., IX, 46
“Martial îi scrie unui prieten ca în tara Getilor va gasi stânca lui Prometeu. 
Origenes










Ce sa mai spunem de britani si de germani, care locuiesc lânga ocean, sau, ca sa trecem la barbari, de daci si sarmati si sciti dintre care neamuri cele mai multe n-au auzit pâna acum cuvântul Evangheliei. 
Origenes, Philosophumena, I, 2, 22
Tracul Zamolxis, care învatase pe druizi, printre altele si divinatia prin fise si numere.
O scrisoare catre Împaratul Bizantului Mihail al III-lea, 865 en.










Papa Nicolae I Spune ca grecii de la acea vreme numeau Latina si Scita limbi barbare adica Dacice.
Plinius cel Tânar, Epistole, VIII, 4,2










Decebal, un rege alungat din resedinta sa, izgonit chiar din viata, fara ca sa fi pierdut niciodata nadejdea.
Salvianus, De gubernitone, V,8










Într-un glas se roaga taranii romani sa-i lase a trai cu barbarii…Si apoi sa ne miram ca nu pot fi învinsi gotii (getii) când satenii sunt mai bucurosi sa fie cu ei decât cu noi. 
Theopompos, 40
Getia: este o lege a getilor, sa cânte din cythare când merg în solii. 
Veleius Paterculus










În toate Pannoniile exista obiceiuri si moravuri Romane, dar si un fel de limba Romana si multi se ocupa si cu literatura. 
Tacitus, Agricola, 30











Calgacus: Romanii “Pustiesc, sacrifica, uzurpa sub titluri false, si numesc acest lucru imperiu, transforma totul în desert si numesc acest lucru, pace” 
William Schiller( Arheolog American)










Civilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul Romanesc!...raspandindu-se apoi atat spre rasarit cat si spre apus!...Acum 13-15 mii de ani.
Daniel Ruzo
Carpatii sunt intr-o regiune a lumii unde este situat centrul European al celei mai vechi culturi cunoscute la ora actuala (Romania) 
Mocanu Sebastian 










Unul dintre obiceiurile moștenite de la strămoșii noștri este urarea de "Pace !", care se face la orice despărțire pe timp scurt.
Mai exact, românii își urează unii altora "Pa" la fiecare despărțire pe timp scurt, care nu înseamnă altceva decât "Pace". În mod inconștient, românii folosesc această urare mereu, fără să știe ce înseamnă. Probabil cuvântul "Pace" este folosit în varianta scurtă pentru ca să nu fie alterat de cei ce ne-au alterat și alte obiceiuri bune.
Mulți străini remarcă că românii folosesc cuvântul PA când se despart, dar nici ei nu știu ce înseamnă.

Romanii, când aveau de anunțat o știre o făceau la răscruci, adică la intersecții. De multe ori anunțau că au venit să aducă pacea , dar de fapt aduceau doar jaf și sânge. De aici este și denumirea de " a păcăli ", adică de "a veni cu o pace falsă", sau " a veni cu minciuni". Lucrul acesta se numea "păcăleală".
Iar romanii s-au numit "păcălitori" sau "păcălici". Tot pe această bază, în popor a apărut personajul "Păcală".
Moda s-a păstrat și astăzi, iar păcăleala se numește "democrație". Iar foștii romani nu sunt decât actualii "ciocoi"
Acestea au fost cateva pareri ale unora dintre cei mai consacrati scriitori,istorici,filozofi,arheologi,regi(si nu numai) ai lumii,despre poporul nostru Roman actual si stravechi.
Va multumesc pentru atentia acordata acestui articol si consider ca ar trebuii sa il citeasca macar o data in viata ,fiecare Roman ( mai ales cei care se subestimeaza singuri sau si-au "uitat"identitatea).
Daca considerati ca aceste informatii merita sa le cunoasca fiecare Roman,va rog sa distribuiti acest articol unde puteti sau doriti.Prietenilor sau site-uri de socializare etc, asa cum voi face si eu acum.Va multumesc anticipat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Contact me

Nume

E-mail *

Mesaj *