Marile Secrete si mosteniri ale Dacilor V

Mileniul de tăcere

de Adrian Bucurescu si Petitia pentru Sarmizegetusa

Absenţa documentelor privind românii din evul mediu timpuriu duce la ipoteze spectaculoase asupra acelei perioade istorice. De la plecarea romanilor din Dacia şi până la primele voievodate româneşti documentele privind poporul nostru sunt rarisime. Acest răstimp a fost numit de unii istorici „mileniul de tăcere al poporului român". Astfel, vremea respectivă este departe de a fi cunoscută, iar ipotezele privitoare la ea abundă. Aşa se întâmplă cu multe dintre străvechile noastre monumente, asupra cărora plutesc misterele şi legendele. Printre ele se află biserica Sân Nicoară, din Curtea de Argeş, şi biserica din Densuş.

Biserica din Densuş

Biserica Sân Nicoară

Unele legende o atribuie pe prima doamnei lui Negru Vodă, Margareta, iar altele spun că a fost înălţată de doamna Clara, mama vitregă a lui Vlaicu Vodă. Forma stranie a bisericii i-a făcut pe unii să o considere un templu geto-dacic, iar pe alţii s-o creadă catolică. S-a păstrat multă vreme ca o impunătoare ruină, şi e aproape sigur că nu a fost ortodoxă, fiindcă, privită în totul, această biserică nu are forma răsăriteană a unei cruci, lipsindu-i ramurile, adică boltiturile, din dreapta şi din stânga, ale stranelor. Are o singură încăpere, dar o a doua se găseşte alipită la ea, dinspre partea intrării principale, sub un puternic turn cu trei rânduri. Ipoteza că acest sfânt lăcaş ar fi fost un templu precreştin e întărită şi de trei temple rupestre, din apropiere, la Corbi, Nămăeşti şi Cetăţuia-Negru Vodă, cu siguranţă geto-dacice.

Negru VodăBiserica de lângă Sarmizegetusa

La fel de stranie e şi biserica de la Densuş, judeţul Hunedoara, cu hramul Sfântul Nicolae, acelaşi ca la Curtea de Argeş, Sân Nicoară fiind varianta populară românească a numelui bizantin. Cea de la Densuş e datată până în 1280. Are o încăpere centrală, pătrată şi o absidă la sud-est. Alte încăperi au fost adăugate în veacurile XIV şi XV. La exterior, e de reţinut plastica zidurilor, ridicate din materiale scoase, în mare parte, din ruinele de la Sarmizegetusa romană, aflată în apropiere. Arheologii au datat nucleul construcţiei în secolul II, iar unii istorici presupun că în veacul IV a fost transformată în biserică. Mai sunt şi alte taine. Astfel, altarul este mai aproape de direcţia sud decât de cea de est, ceea ce confirmă ipotezele specialiştilor că acolo a fost mai întâi un templu pagân, fiindcă toate lăcaşurile de cult creştine au altarul spre est. Privit din lateral, acoperişul are forma unei păsări, mai precis porumbel. Deasupra altarului se află doi lei de piatră.
Slavă Cerului, biserica din Densuş a fost restaurată, iar cea din Curtea de Argeş urmează să fie. Noroc au şi cele două impresionante monumente istorice, noroc are şi zestrea noastră spirituală, aflată de multe ori în primejdie. Istoria vechilor noastre lăcaşuri de cult se împleteşte adesea cu legendele care, se ştie, conţin întotdeauna un sâmbure de adevăr.

PETITIE PENTRU SARMIZEGETUSA

categorie: Cultura, teatru, Guvernare, administrativ.
destinatar: Presedintele Romaniei

Am putea crede ca situl arheologic Sarmizegetusa Regia este protejat, fiind monument istoric pe lista monumentelor apartinand patrimoniului cultural national, monument de patrimoniu mondial si parte integranta din Parcul Natural Gradistea Muncelului. Insa copacii sunt mai protejati decat vestigiile istorice care, sigur pana in iulie 2009, probabil si in prezent, nu sunt in administrarea statului roman, neexistand pagubit in cazul unor furturi sau daune produse. De asemenea, prin insusi statutul de parc natural, zona nu poate fi excavata pentru a fi scoasa din pamant, in totalitate, Sarmizegetusa - inima Daciei. Pana acum nu au fost scoase la suprafata decat zidurile de incinta si o terasa cu un complex de sanctuare. Ingropate, sub o padure protejata in mod special, raman palate, temple, fortificatii, ateliere, locuinte etc. Avem un munte terasat acolo, cu o salba de cetati de jur imprejur, vestigii uitate in pamant sau lasate la mila intemperiilor si a jefuitorilor de comori. Orice tara civilizata isi protejeaza trecutul, dar autoritatile abilitate ale romanilor  nu fac nimic, lasand sa se aleaga praful sau uitand ingropat trecutul.
Daca sunt corecte teoriile care spun ca Dacia este leaganul civilizatiei europene, capitala celor care stapaneau si inca stapanesc aceste pamanturi reprezinta un punct de maximum interes, nu numai pentru istoria nationala, ci pentru istoria intregii umanitati. Pe de alta parte, daca aceste teorii sunt nefondate, faptul ca dacii sunt stramosii nostri nu poate fi negat. Lasand la voia intamplarii acele vestigii arheologice, abandonam casele si mormintele noastre. Haideti sa salvam noi, impreuna, ca un prim pas, capitala statului dac.
Prin prezenta cerem Presedintelui Romaniei sa anuleze statutul de monument natural al padurii care acopera Sarmizegetusa si sa faca demersuri pentru a se demara cercetarea arheologica integrala a capitalei dacilor. Sarmizegetusa si complexul de cetati din zona sa fie investite cu statut special de obiective arheologice de maxima importanta pentru Romania. Astfel, toate cetatile dacice din zona, incepand cu Sarmizegetusa, sa fie investigate arheologic si sa fie scoase la lumina in totalitate. De asemenea, cerem protejarea descoperirilor care au fost si vor fi facute, prin atribuirea de catre statul roman a unui administrator special pentru cetatile dacice din Gradistea Muncelului. Iar acesta sa aiba la dispozitie un buget care sa-i permita securizarea optima si promovarea pe plan national si international a complexului de asezari dacice.
Autor: Manu Octavian - Eugeniu
http://www.petitieonline.ro/petitie-p55684054.html